Am scris despre deschiderea Hintertux Betterpark, am scris si despre plecarea unui grup de romanasi de-ai nostrii ce au avut aceeasi destinatie.
A venit momentul sa povestim despre emotia acestei prima calatorii, vazuta prin ochii lui Vio. Povestea incepe intr-o miercuri, in preafericitul Bucuresti:
“In timp ce afara erau 28 grade,aranjam in masina placile si bagajele impreuna cu Flo, Adela si Radu, sub privirile oamenilor ce se uitau la noi cam dubios. Pe GPS ca si destinatie finala era trecut Hintertux. N-am stat pe ganduri si i-am dat galop caci ne frigeau copitele de la asfaltul capitalist. Drumul a fost lipsit de chestii neplacute, in masina domnind pacea alaturi de o cutie de suc CucuLand.

Ajunsi acolo ne-am intalnit cu prietenii nostri Andrei, Roxana si Robi, cautand apoi loc de innoptat. Toate bune si frumoase. Lumea era entuziasmata planuind ce placi vor testa si bineinteles trik-uri ce vor da.

Vizita noastra la Hintertux a fost ceva deosebit, in special pentru mine. Avand in vedere faptul ca a fost prima mea iesire din tara, pot spune ca am vazut pentru prima oara cum arata un snowpark in adevaratul sens al cuvantului, unde elementele erau special concepute pentru a progresa. Parca intrasem intr-un vis…

Am studiat putin totul, iar ce m-a impresionat cel mai mult au fost landing-urile de big air ale liniei pro. Erau atat de inclinate incat se putea face freeride pe ele. Super pipe-ul mi-a dat pace atunci cand am reusit sa urc si sa iau aer, dar nu foarte mult, as exagera daca as spune 50 cm.
In timp ce Flo impreuna cu Andrei exersau la boxuri diverse, am ramas sus la startul liniei medii privind trick-uri dupa trick-uri executate perfect incercand sa ma motivez pentru a sari. Intr-un final am reusit, iar de cateva ori am ajuns chiar pe landing. Am vazut ce inseamna freestyle, cum arata un bigair, am inchis ochii si am inceput sa ma dau alaturi de prorideri. Cu ochii deschisi va mai dura pana ce ma voi da, dar “daca frica nu e mare, inseamna ca nici telul nu e mare!” ”












Related posts: